Pentru parinti

In aceasta sectiune cauta informati care te privesc in mod direct - "pentru tine". Acestea te vor ajuta sa-ti imbunatatesti stilul de viata, in eforturilor necesare asigurarii calitatii vietii si a unei bune sanatati.

• Familia - consideratii generale

Familia - consideratii generale

• Definirea familiei poate lua multe forme si anume:
• Principalele functii ale familiei
• Tipuri de familie

Alternative fata de familia clasica

• Celibatul
• Cuplurile conjugale fara copii
• Mama celibatara
• Coabitarea sau uniunea libera (concubinajul)
• Homosexualitatea

Definirea familiei

Familia este un grup social caracterizat prin rezidenta comuna, cooperare economica si reproductie. Ea include cuplul conjugal (adulti de sexe diferite care au relatii sexuale recunoscute (aprobate social), cuplu care are unul sau mai multi copii, proprii sau adoptati, pe care ii cresc si ii ingrijesc.
Familia este un grup social ce isi are originea in casatorie, constand din sot, sotie si copii si/sau alte rude, grup unit prin drepturi si obligatii morale, juridice, economice, religioase si sociale (incluzand pe cele sexuale).
Familia este un grup de rude prin casatorie, sange sau adoptare care traiesc impreuna, desfasoara o activitate economico-gospodareasca comuna, sunt legate prin anumite relatii spirituale ( ideologice si psihologice) iar, in conditiile existentei statului si dreptului si prin anumite relatii juridice.
Familia este un grup social realizat prin casatorie alcatuit din persoane care traiesc impreuna, au gospodarie casnica comuna, sunt legati prin anumite relatii natural-biologice, psihologice, morale si juridice si care raspund una pentru alta in fata societatii.

Principalele functii ale familiei

1.REGULARIZAREA COMPORTAMENTULUI SEXUAL

Aproape fara exceptie, pe intreg globul pamantesc nu se permit relatii sexuale intamplatoare, practicandu-se tabuul incestului, care interzice relatii sexuale (si mariajul) intre rudele apropiate, desi persoanele considerate ca atare difera mult de la o cultura la alta.

2.REGLEMENTAREA MODELELOR REPRODUCERII

Pentru a supravietui, orice cultura trebuie sa-si reproduca (biologic) indivizii. Reglementand unde, cand si cu cine pot intra indivizii in contact sexual, societatea, prin familie, indica si modelele de reproducere sexuala. Permitand sau interzicand anumite forme de mariaj (mai multe sotii sau mai multi soti, de exemplu), promovand o anume conceptie despre divort si recasatorie, societatea si familia incurajeaza sau descurajeaza reproductia.

3.ORGANIZAREA PRODUCTIEI SI A CONSUMULUI (FUNCTIA ECONOMICA)

In societatile preindustriale siatemul economic social depinde in mod esential de functia productiva a familiei (gospodariile taranesti, atelierele mestesugaresti). In societatile industriale si postindustriale functia principala economica a familiei este cea de consum.

Desi, si aceasta functie s-a diminuat, consumul de hrana si alte necesitati are loc in familie ca unitate distincta si, ea presupune o anume organizare bugetara (repartizarea cheltuielilor) a grupului familial. Cu cat veniturile familiale sunt mai mici, cu atat problema bugetului e mai stringenta, implicand dispute familiale (pana la un punct insa, pentru ca in conditiile de saracie, cheltuielile trebuiesc afectate in intregime subzistentei biologice a membrilor familiei, astfel incat nu se pune acut problema controverselor in decizii).

4.SOCIALIZAREA COPIILOR

Societatea trebuie sa se reproduca nu numai biologic ci si social, in sensul asigurarii unor conditii ca viitorii ei membrii sa-si insuseasca valorile pe care ea le promoveaza, sa fie capabili sa indeplineasca muncile ce se cer, sa aiba comportamente dezirabile social. Familia este un context propriu pentru socializarea copiilor - si aproape universal -, fiind inzestrata cu mijloace eficiente de control si cunoscand bine personaliatea copilului.

5.OFERIREA UNUI FUNDAL SOCIO-AFECTIV

Fiinta umana are nevoie de hrana si imbracaminte, dar si de afectivitate si protectie. Simtim nevoia de a fi printre acei semeni ai nostri care ne ofera caldura sufleteasca, ajutor in momentele dificile ale vietii, confort psiho-spiritual. Desi si alte genuri de grupuri sociale indeplinesc astfel de cerinte, familia apare ca fiind fundalul socio-afectiv cel mai relevant, absorbind pozitiv bucuriile si necazurile noastre, oferind protectie materiala si spirituala.

6.ACORDAREA DIRECTA, NEMIJLOCITA A STATUTULUI SOCIAL

Prin faptul ca s-a nascut intr-o familie, individul mosteneste bunuri materiale si o pozitie sociala recunoscuta (clasa sociala, identitate etnica, religioasa, " blazon " ). Familia contribuie la dobandirea statutului si indirect, prin scolarizare, de exemplu.

Tipuri de familie

FAMILIA NUCLEARA (sau SIMPLA) este unitatea compusa dintr-o pereche maritala (sot, sotie) si copiii dependenti de ei, care locuiesc si gospodaresc impreuna. Acesta combinatie este considerata unitatea minimala panumana a organizarii sociale, ea reprezentand nucleul tuturor celorlalte forme de structuri familiale.

FAMILIA EXTINSA (sau LARGITA, COMPUSA) cuprinde pe langa nucleul familial si alte rude si generatii, astfel incat alaturi de cuplul conjugal si copiii lui mai pot figura parintii sotului si /sau sotiei, fratii si surorile sotului si/sau sotiei (cu sotii, sotiile si copiii lor), precum si unchi sau matusi de-ai cuplului. De regula, intr-o familie extinsa traiesc si gospodaresc impreuna trei generatii: parintii, copiii acestora si parintii parintilor.

FAMILIA EXTINSA MODIFICATA - nu desemneaza o forma propiu-zisa de structura familiala, ci sugereaza un fenomen des intalnit in lumea contemporana. Anume, faptul ca in ciuda independentizarii cuplurilor nou formate, a separarii lor teritoriale de parinti, familia continua sa existe ca familie extinsa, intre parinti si copii, frati si surori, bunici si nepoti mentinandu-se puternice legaturi de ordin socio-afectiv in primul rand, dar si economice. Prin despartirea fizica a membrilor familiei exista in principiu posibilitatea de a se diminua disensiunile cotidiene si de a spori semnificatia unor evenimente proeminente ale familiei largite, cum sunt nasterile, casatoriile etc. In varianta ei extinsa modificata, familia functioneaza ca un intreg in luarea de decizii majore.

Se mai poate face distinctie intre

FAMILIA CONSANGVINA si FAMILIA CONJUGALA.

Prima inseamna familia din care provin indivizii (tata, mama, frati, surori, bunici), " legaturi de sange " , iar cea de-a doua familia constituita prin casatorie (sotia, copiii, socrii, cumnatii). Familia consangvina este principala sursa de socializare primara, ia ofera si induce copiilor si tinerilor anumite valori, norme, atitudini si comportamente. De aceea ia se mai numeste si familia de orientare in timp ce familia conjugala se mai numeste si familia de procreere. Adultii - in cea mai mare parte a lor - apartin concomitent atat familiei consangvine cat si celei conjugale, ceea ce presupune deopotriva beneficii (individul are cel putin doua grupuri suportive din punct de vedere material si emotional) si costuri (de multe ori cerintele de rol din partea celor doua familii sunt contradictorii).

Alternative fata de familia clasica

CELIBATUL (persoanele singure)

In special in tarile puternic industrializate occidentale o parte tot mai numeroasa a populatiei formeaza gospodarii cu o singura persoana. Aceasta pentru ca numarul vaduvelor este ridicat, datorita cresterii duratei medii de viata (mai accentuata la femei) si a diferentei de varsta la casatorie. Apoi, tinerii se casatoresc la o varsta mai avansata, astfel incat o perioada de timp dupa terminarea scolii ei se gospodaresc singuri. Tot mai multe persoane, indeosebi femeile, prefera insa sa nu se casatoreasca niciodata.
Stilul de viata de persoana tanara singura reflecta cresterea independentei economice si socio-culturale a femei, ceea ce ii asigura securitate si in afara mariajului. Pe de alta parte, accesul aproape nelimitat la contraceptive permite activitate sexuala fara costurile casniciei. Multi tineri, atat femei cat si barbati, opteaza pentru o cariera profesionala in locul celei familiale, cariera ce le ofera un stil de viata mai independent (timp liber, calatorii, cheltuieli personale).
Opinia publica a devenit azi mai toleranta fata de un asemenea comportament.

CUPLURILE CONJUGALE FARA COPII

Sunt destul de numeroase si sunt reprezentate de cei care, din motive privind cariera, timpul liber sau banii, nu doresc sa aiba copii.

MAMA CELIBATARA

Multe femei opteza pentru varianta de a avea copil fara sa se marite. Fenomenul e in legatura cu independenta lor economica si cu ideologia feminista, dar si cu faptul ca in multe tari exista importante facilitati sociale pentru femeile singure cu copii.

COABITAREA SAU UNIUNEA LIBERA (CONCUBINAJUL)

Foarte multe persoane, desi nu se casatoresc, nu traiesc singure, ci convietuiesc cu un partener. Nu e vorba deci numai de relatii sexuale si afective, ci si de faptul ca gospodaresc impreuna. Cele mai multe coabitari sunt premaritale, dar o parte insemnata sunt definitive. O serie de factori contribuie la cresterea accentuata a modelului coabitational. Ca explicatie generala este aceea ca el intruneste in mare masura avantajele mariajului, inlaturand costurile eventualului divort.
Factorii mai specifici sunt legati de faptul ca scolaritatea prelungita a facut sa creasca mult varsta biologica a tinerilor si deci acuitatea satisfacerii unor nevoi, in particular a celor sexuale. Coabitarea la tineri este raspandita acolo unde este relativ usor de procurat un spatiu de locuit si de menaj.
Multe din cuplurile ce coabiteaza sfarsesc prin a se casatorii, multe nu. De retinut este, oricum, ca situatia de coabitare nu reprezinta un bun predictor pentru stabilitatea maritala.

HOMOSEXUALITATEA

Este o alternativa diadica netraditionala. S-a constatat ca frecventa coabitarii, atat printre homosexualii masculini cat si la lesbiene, este, proportional, mai ridicata decat la heterosexuali. Ca aspiratie si ca realitate homosexualii tind spre relatii stabile.

Familia - consideratii generale varianta