Abuzul de alcool si consecintele sale

Din nou despre alcool si bauturile alcoolice

Sa ne inchipuim ca alcoolul se afla pe banca acuzatilor!...
Cum credeti ca vor pleda aparatorii sai?
-„Este daunatoare actiunea alcoolului asupra organismului? va intreba judecatorul.
-„Nuu! vor raspunde iubitorii refrenului „Ia mai toarna un paharel..."
-„Atunci poate pretindeti ca este folositor?
-„Da!"
-„Puteti argumenta acest lucru?"
-„Da! Bauturile alcoolice cresc puterea de munca, sunt hranitoare, protejeaza impotriva frigului si apara direct sanatatea, combatand bolile infectioase!"
-„Uitati ca mai sunt si eu aici !, va interveni medicul, care in cazul de fata a cerut permisiunea procurorului pentru a-l suplini."
Sa o luam pe rand.
Alcoolul creste puterea de munca, pretindeti dv.! Asa s-ar parea. Imediat ce am consumat o anumita cantitate de alcool ( o tuica „mica", un pahar de vin „mai mare" etc.), avem senzatia ca suntem mai puternici, mai curajosi, ca suntem in stare sa muncim cat zece.
Este asa numita faza de excitatie. Ea se datoreaza biciuirii sistemului nervos si consta dintr-o slabire a proceselor de inhibitie, aceasta fiind unul din primele efecte ale actiunii toxice a alcoolului.
Dupa aceasta faza de excitatie insa, randamentul muncii celui aflat sub actiunea alcoolului scade; nu va fi niciodata superior randamentului pe care il are cand nu se afla in aceasta stare.
In conditii experimentale s-a demonstrat ca oboseala apare de doua ori mai repede la cei aflati sub influenta alcoolului, desi initial ei lasa impresia ca au o capacitate de munca ridicata.
In plus, munca se face anarhic, nu se mai tine seama de regulile de securitate, semnele care atrag atentia asupra pericolelor pot trece neobservate.
Cu cat concentratia in alcool a bauturii consumate va fi mai mare, cu atat efectul sau va fi mai daunator, viteza si precizia miscarilor vor avea de suferit.
Deosebit de important este acest lucru pentru cei care muncesc cu masini care cer precizie, pentru conducatori auto etc.
Organizatia Mondiala a Sanatatii atrage atentia asupra faptului ca dintre accidentele auto mortale, produse noaptea intre orele 21 si 6, cam 85% sunt provocate de conducatorii auto care au intrecut masura ... la pahare.
Datele statistice arata ca nu este absolut necesara o stare de betie avansata pentru producerea accidentului.
Astfel, cand alcoolul atinge o concentratie de 0,3 - 0,5 mg la litrul de sange, riscul de accidentare se dubleaza.
Aceasta concentratie se poate atinge daca s-a consumat un pahar de vin destul de slab alcoolizat (8%).
Va inchipuiti ce se intampla cand se consuma o bautura alcoolica mai concentrata (rom, lichior etc.), alcolizata 30-35%.
Daca tinem seama si de faptul ca dupa 4-5 paharele de tuica alcoolul din sange (alcoolemia) se mai poate afla a doua zi inca la un nivel de peste 1 mg la litru, putem aprecia cat de daunatoare, pentru munca unui conducator auto, obisnuinta de a bea bauturi alcoolice.
Sa nu uitam ca atunci cand alcoolemia depaseste 1 mg la litru (1‰) riscul de accidentare este de trei ori mai mare.
Mai putem sustine oare acum ca sub influenta alcoolului creste puterea de munca?...
MAI DEPARTE, PRETINDETI CA ALCOOLUL ESTE HRANITOR?!
Pentru aceasta, el ar trebui sa asigure materialul necesar constructiei de celule care sa le inlocuiasca pe cele uzate, sa aduca energia necesara proceselor complicate care au loc intr-un organism viu.
Factorii nutritivi pe care ni-i aduc alimentele sunt proteinele date de carne, lapte, oua, fasole etc., grasimile si glucidele (zaharurile, fainoasele etc.)
In plus, acestora li se adauga vitaminele si sarurile minerale, factori absolut necesari desfasurarii normale a vietii organismelor.
Alcoolul in stare pura nu contine nici unul din acesti factori nutritivi, mai mult decat atat, pentru a fi ars, in organism, el consuma o mare cantitate de vitamina B1, saracind rezervele aduse prin alimentatie.
In ceea ce priveste factorii nutritivi continuti in bauturi (vin, bere etc.) ei nu tin de alcool, si cantitatea lor este atat de redusa, incat ar trebui consumate cantitati uriase pentru ca ele sa reprezinte un aport real.
De exemplu, in 100-200 g cereale sunt mai multi factori nutritivi decat in 4 litri de bere.
In schimb, bauturile alcoolice, atacand prin toxicitatea lor mucoasa stomacului, tulburand functia ficatului, a pancreasului, cat si resorbtia alimentelor la nivelul intestinului, duc cu timpul la o stare de denutritie pronuntata a organismului.
Deci suntem lamuriti si asupra „calitatilor nutritive ale alcoolului!"
In ce priveste protejarea la frig, aproape ca nu mai este cazul sa insistam.
Nu putine sunt cazurile cand, dupa un chef mai mult sau mai putin strasnic, pe vreme de iarna, cei care au plecat „bine incalziti" sa intampine gerul si zapada au fost gasiti inghetati.
Cum este posibil acest lucru?
Este adevarat ca alcoolul etilic arde si el in organism, 1 gram de alcool producand cam 7 calorii pe ora. Cum intr-o ora se ard circa 6 g alcool, inseamna ca acesta procura 42 de calorii. Dar ele nu pot fi retinute de organism, deoarece alcoolul intoxica sistemul nervos, tulburand intre altele activitatea centrului care dirijeaza termoreglarea (pastrarea si pierderea de caldura de catre organism).
Desigur ca cel care a consumat alcool are o senzatie de caldura: pielea lui este fierbinte, indiferent de temperatura aerului inconjurator si colorata trandafiriu, dar aceasta se datoreste dilatarii vaselor de sange ale pielii, sub influenta alcoolului. Astfel, circulatia sangelui in piele devine mai intensa, favorizand eliminarea unor mari cantitati de caldura produsa prin arderile interne.
Cand cel care a baut alcool se afla in frig, cum se intampla iarna, pierderea de caldura poate depasi mult producerea de caldura, iar la un moment dat senzatia de caldura este inlocuita de o senzatie de frig. Asa se explica de ce pot ingheta cu usurinta, in timpul iernii, cei care au consumat alcool.
In ceea ce priveste rolul antiinfectios al alcoolului - nimic de spus, el este capabil sa distruga microbii, dar la o concentratie de minimum 70%; in sange nu poate atinge niciodata mai mult de 0,4-0,5%, concentratie suficienta pentru a provoca moartea omului, dar nu a microbilor!
Dimpotriva, consumul cronic de alcool reduce puterea organismului prin denutrire.
Alcoolul incepe prin a tulbura functia mucoasei stomacului, ducand la gastrite, cu scaderea secretiei digestive si reducerea poftei de mancare pana la disparitie. Functia pancreasului este si ea tulburata.
Alimentele incep sa ajunga in intestin prost digerate, iritandu-l.
Substantele nutritive nu mai pot fi absorbite, fiind eliminate, si cu timpul nici putinele alimente consumate de alcoolicul cronic nu-i mai sunt de folos.

Organismul sau, lipsit de proteine, de vitamine, are o rezistenta scazuta, se afla dezarmat impotriva oricarei infectii. Un organ deosebit de sensibil la alcool este ficatul, deoarece in el se produce arderea alcoolului introdus in organism, si tot aici se depun grasimile care rezulta din arderi, consumul cronic de alcool atacand celulele ficatului.
Ciroza ficatului, boala in care celula hepatica este distrusa si circulatia sangelui prin ficat tulburata, are deseori drept cauza consumul cronic de alcool. Ea este o boala grava, care ruineaza organismul.
Mai este de asemenea foarte afectat de consumul de alcool si sistemul nervos, atat cel periferic, cat si cel central.
Nevrita alcoolica provoaca mari suferinte celui atins de aceasta afectiune, cu dureri generalizate, care nu pot fi calmate aproape de nimic.Sistemul nervos central este si el afectat, tulburarile manifestandu-se prin modificari ale caracterului, nervozitate, greutate in concentrare in timpul muncii, scadere a responsabilitatii.
Formele avansate, pot sa se manifeste prin tulburari psihice grave, vecine cu nebunia, prin halucinatii, stare denumita „delirium tremens”, cand bolnavul (deoarece consumatorul cronic de alcool devine un om bolnav) are tot felul de vedenii inspaimantatoare. Este un lucru stiut si verificat ca durata de viata a alcoolicilor este mai scazuta cu cca 25% decat a celor care nu consuma alcool in mod curent. Mai circula printre prietenii „aperitivelor” si parerea ca alcoolul formeaza „sange”.
Bazata pe faptul ca obrazul alcoolicului este rosu (din cauza dilatarii venelor din piele, asa cum am vazut mai sus), aceasta parere este complet gresita, asa cum o poate arata cea mai simpla numaratoare a globulelor rosii.
Nu credeti ca aceasta scurta prezentare este suficienta?
Concluziile va lasam pe dvs. sa le trageti …
Dar banuim ca ele ar suna cam in felul acesta:
-Consumul zilnic de bauturi alcoolice, chiar in cantitati mici, cu tot aspectul sau nevinovat, se numeste totusi alcoolism cronic si nu scuteste pe nimeni de consecinte.
-In mod deosebit trebuie evitate bauturile tari, care cresc repede si pe mai lunga durata concentratia de alcool in sange, dar si vinul si berea , deoarece datorita cantitatilor mari in care pot fi consumate cu usurinta, raman tot atat de periculoase in caz de consum cronic.
-Este bine sa facem in asa fel ca „ocaziile” care ne pot determina sa consumam bauturi alcoolice sa fie cat mai rare; in nici un caz sa nu se bea pe nemancate, data fiind proprietatea alcoolului de a fi absorbit mai repede cand este consumat neasociat cu alimente.
-Sub nici un pretext nu este permis consumul de bauturi alcoolice inainte de a incepe munca sau in timpul muncii, cand suntem la volan etc.
-Sa ne incercam fortele in orice domenii demne de atentie, dar niciodata in intreceri de „rezistenta la bautura”.
Oricare ar fi rezultatul, tot in pierdere ne vom afla.
-In sfarsit, un amanunt demn de retinut: daca alcoolul este toxic, asa cum am vazut, pentru adult, la copil are un efect mult mai grav. Copilul poate ajunge usor in starea de coma, dupa consumarea unei cantitati relativ moderate de bauturi alcoolice, organismul sau fiind sensibil la concentratii mult mai mici.
Daca la adult coma se produce cand concentratia de alcoolului in sange este de 3‰, iar moartea survine la concentratia de 5‰, copilul intra in coma cand alcoolemia este de 2,5‰, iar moartea poate surveni cand alcoolemia a atins 3‰.
Nici un argument nu poate pleda pentru a da copiilor sa consume bauturi alcoolice, chiar diluate si in cantitati mici. Ele nu le sunt de folos sub nici o forma, in schimb le pun viata in pericol cu multa usurinta.
-Faptul ca pe masura ce a trecut timpul ne-am obisnuit sa consumam bauturi tot mai tari, in cantitati crescande, fara sa ne imbatam - nu este de loc o dovada care sa ne linisteasca. Ea inseamna ca organismul da semne de obisnuinta. Faptul ca ne permite sa consumam doze crescande nu inseamna in acelasi timp ca am devenit invulnerabili la toxicitatea alcoolului, care continua sa ramana direct proportionala cu doza consumata.
-De asemenea, aparitia dorintei de a consuma alcool si repetarea fara explicatie a acestor dorinti trebuie sa fie un semnal de alarma, care sa ne atraga atentia ca incepem sa ne obisnuim cu acest toxic. Singura masura indicata este excluderea cu desavarsire a oricarei bauturi alcoolice si, totodata, evitarea ocaziilor care ne-ar putea trezi aceasta dorinta.
„Paza buna trece primejdia rea.” Este bine sa nu uitam acest lucru niciodata.