Concept medical si psihosocial global | Dimensiunile conceptului de
sanatate mintala | Sanatatea mintala inseamna | Atitudinea fata de persoanele cu probleme de sanatate mintala | Sanatatea mintala la adolescenti

Sanatatea mintala

Concept medical si psihosocial global

Studiul starilor de boala si sanatate, precum si al factorilor care le influenteaza, impun precizarea continutului acestor notiuni si stabilirea limitelor intre normalitate - sanatate - boala.
Daca in medicina somatica acest lucru a fost posibil, in domeniul psihologiei si psihopatologiei delimitarile sunt dificile, nici una dintre definitiile sanatatii mintale nefiind satisfacatoare. Dificultatile se datoreaza :

-lipsei unor repere ferme pentru delimitarea starii de sanatate de cea de boala (mai ales in etapele incipiente ale suferintei psihice si in anumite forme atipice de imbolnavire);
-sinonimiilor din limbajul curent intre notiunile normal - sanatos, anormal – bolnav;

Normalitatea psihica are o sfera mult mai larga decat sanatatea mintala. Ea se refera la calitatea inzestrarii genetice, complex conditionata, a individului din punct de vedere intelectual si afectiv. Astfel, se poate vorbi despre un subiect subdotat sau supradotat - cu referire la insusirile sale psihice: inteligenta, memorie, atentie, vointa, deprinderi.

Sanatatea psihica poate fi definita in termeni mai generali, drept capacitatea individului de a mentine echilibrul intre functiile intelectuale si afective, de a se integra cu suplete in viata sociala. Deci, pot fi intalnite persoane normale (inscriindu-se in media statistica ), subnormale sau supranormale, dar avand sau nu un echilibru interior, fiind sau nu in stare de a face fata cu succes exigentelor mediului in care traiesc si beneficiind sau nu de o stare subiectiva de confort psihic.

Starea de anormalitate, inscrisa ca o abatere de la media statistica, poate fi compatibila cu sanatatea psihica (mintala) prin mecanismele compensatorii intervenite pe parcursul dezvoltarii si maturizarii daca nu antreneaza suferinta sau dezadaptare; din pacate, termenul de “ anormal “ se suprapune in mare masura, in limbajul laic, termenului de suferinta psihica.

Sanatatea mintala a fost definita printr-un ansamblu de criterii:

Criterii prin negare ( criterii negative ) fiind echivalenta cu:
“ absenta bolii sau infirmitatii psihice ’’
“ lipsa durerii, disconfortului, invaliditatii ”

Aceste criterii au fost azi parasite pentru ca ele s-au dovedit insuficiente in formularea oricaror masuri profilactice, lipsind punctele de reper in abordarea analitica a diferitilor subiecti dintr-o populatie, in vederea stabilirii nivelului de sanatate mintala si a eventualilor factori de risc dependenti de structura individului.

In ultimele decenii, au fost formulate numeroase definitii pornind de la criterii pozitive precum:
- capacitatea de adaptare la schimbarile din mediu
-altruismul
-controlul instinctelor
-stabilitatea
-realismul
-maturitatea
-autonomia
-integrarea sociala
-armonia interioara

Sistematizand aceste criterii, ele pot fi grupate in :

1.CRITERII LA NIVEL INDIVIDUAL

Prin criteriile la nivel individual, sanatatea mintala este considerata:
“ capacitatea de a creste si a invata ”
“ capacitatea de autoactualizare ”
“ capacitatea de a face fata exigentelor si situatiilor cotidiene, inclusiv emotiilor proprii ”
“ capacitatea de adaptare flexibila fata de conflicte”
“ facultatea de a cunoaste si a actiona cu autonomie ”

2.CRITERII LA NIVEL SOCIAL

Calitatile delimitate de criteriile la nivel individual nu reprezinta pentru individ garantia echilibrului in societate si a starii sale subiective de confort. Din acest motiv s-au delimitat si criterii la nivel social (sau la nivelul grupului social), necesare stabilirii contactelor sociale adecvate si anume:

-predominanta relatiilor de cooperare si competitie in defavoarea relatiilor conflictuale
rezolvarea conflictelor prin mijloace pasnice
-echilibru intre atitudinea toleranta si cea coercitiva in relatiile sociale
-mentinerea coeziunii grupului social prin atasamentul membrilor sai la valori si scopuri comune
-solicitarea, din partea individului, a exercitarii rolurilor concordante cu personalitatea sa
-asigurarea securitatii emotionale
-acordarea justa a recompenselor si a sanctiunilor
-aderarea la valori superioare si receptivitatea fata de noudistantarea intre structura -formala si cea informala si mobilitatea necesara pentru evitarea aparitiei tensiunilor cu efect dezorganizant.

In functie de ponderea acordata unora sau altora din aceste calitati, s-au conturat cateva formulari:

1.CRITERIUL MEDIEI STATISTICE

Nu este satisfacator ca unica modalitate, oferind mai cu seama indicii referitoare la modul de a fi, de a reactiona, de a gandi al grupului, al celor multi, intr-un context istoric, pierzandu-se din vedere situatia reala a individului. Un astfel de criteriu exprima mai curand repere de normalitate decat de sanatate.

2. CRITERIUL ADAPTARII

Prin acest criteriu, sanatatea mintala a fost considerata:

-“ un anumit mod de adaptare, ce duce la un maximum de fericire si eficienta ”
-“ capacitatea de a stabili relatii armonioase cu alte persoane ”
-“ acea stare in care interrelatiile individ – mediu sunt relativ stabile iar stresul ambiantei ramane in cadrul capacitatii de asimilare a individului ”
-“ posibilitatea psihismului ce permite persoanei exercitarea eficienta a inteligentei si afectivitatii, asigurandu-i o adaptare sociala suficienta si adeziunea la valorile recunoscute de majoritatea oamenilor; este libertatea mintala de a se conforma pe deplin conditiei umane ”
-“ facultatea de adaptare la mediu si la situatii particulare, puterea de a accede la fericire, acceptarea sexualitatii si a altor forme de viata instinctiva, care trebuie sa fie controlate de instantele superioare ale psihismului ”.

Criteriul adaptarii, desi cuprinzator (in ultimul timp, conceptul a inglobat si invatarea, rezistenta, renuntarea), nu este suficient nici el in sine. Un grad prea mare de adaptabilitate poate semnifica si superficialitate, alunecare spre conformism, chiar lasitate uneori.

3. CRITERIUL DEZVOLTARII DINAMICE

Defineste sanatatea mintala nu ca o stare de echilibru a fortelor antagoniste - sanogenetice si patogenetice -, ci ca un proces rezultat al valorificarii potentialului genetic intr-un camp tridimensional: biologic, psihologic si social. Conform acestei conceptii, sanatatea mintala nu se “mentine ”, ci se construieste, se promoveaza, se reinnoieste, fiind mereu alta, specifica fiecarei etape a dezvoltarii individului.

4. CRITERIUL INTEGRARII SOCIALE

Releva diferenta in aprecierea sanatatii mintale in functie de psihologia de grup caracteristica diferitelor zone geografice si fractiuni etno - culturale.

Studiile de psihopatologie transculturala au evidentiat faptul ca obiceiurile, obisnuintele, credintele, cunostintele unui grup social influenteaza nu numai conceptele de sanatate si boala, dar si atitudinile fata de individul sanatos sau bolnav. Astfel, numeroase manifestari particulare, considerate patologice intr-o tara, sunt acceptate in alta, intrand in cadrul elastic al obiceiurilor. Aceste observatii au determinat afirmatia - considerata exagerata de unii - conform careia “ societatea este aceea care decide daca un om este nebun sau sanatos ”. Insa nu trebuie sa se omita faptul ca in aprecierea unei persoane cu manifestari psihopatologice este necesara si analizarea particularitatilor grupului caruia ii apartine. Deci, criteriile sanatatii si ale maladiei mintale depind nu numai de trasaturile individuale, o mare pondere detinand-o conditiile sociale si culturale. Astfel, orientalii se pot definii ca intentionalist – idealisti, in timp ce occidentalii pot fi considerati rationalisti - realisti; nordicii, mai introvertiti, sociofobi, iar meridionalii, extravertiti, sociofili. Potrivit acestui criteriu, sanatatea mintala poate fi considerata in functie de mediul si istoria individului, rezultanta a fortelor contradictorii carora trebuie sa li se aprecieze nu numai caracterul pozitiv si negativ, dar si directionarea in raport cu obiceiurile si scopurile sociale. Individul sanatos mintal trebuie sa se adapteze, sa se integreze activ si sa modeleze mediul in care traieste.

5. CRITERIUL AXIOLOGIC

Evidentiaza faptul ca omul este creatorul si beneficiarul propriei sanatati.

Cadrul socio - economic si cultural ar oferi doar conditiile promovarii sanatatii mintale, sanatate a carei origine o detine individul insusi. Asigurarea conditiilor nu este sinonima cu valorificarea lor, care depinde de capacitatile individuale.

Sanatatea mintala reprezinta capacitatea de utilizare la maximum a potentialitatilor in scopuri formative. Potrivit acestei conceptii, sanatatea mintala este interpretata prin sistemul de valori al unei colectivitati la care se adauga parametrii subiectivi ai examinatorului. Se atribuie un rol important si codului etico - moral al societatii in sanogeneza mintala. In acest sens, psihologul american ABRAHAM MASLOW considera ca “sanatatea mintala reprezinta capacitatea individului de a indeplini functii sociale”.

In concluzie, sanatatea mintala se edifica in raport cu anumite precepte morale, conditionate de cerinte sociale.

6. CRITERIUL ETICO – MORAL

Constituie indicatorul cel mai sensibil in definirea sanatatii mintale. Se apreciaza drept prime semne ale scaderii nivelului sanatatii mintale diminuarea simtului etico - moral, asa cum, in dimensionarea gradului de reabilitare, de recuperare, restabilirea comportamentului etic reprezinta un reper de valoare.

Conform opiniilor specialistilor, exista dificultati reale in elaborarea criteriilor valabile pe o definitie completa a sanatatii mintale. Pentru o definire mai cuprinzatoare, unii autori propun introducerea, alaturi de criteriile pozitive, si a unor repere cu caracter negativ, precum “ absenta manifestarilor emotionale externe, a unor conflicte interne sau simptome de dezordine mintala ”.

In definirea sanatatii mintale se constata de asemenea, cum criteriile prea generale risca sa largeasca aria sanatatii, ingloband si afectiuni psihice. Criteriile limitative, in schimb, risca sa includa persoane sanatoase in zona patologicului. De aceea, unii autori prefera conceptul de “ sanatate mintala optima ”, “ reala ”celui de “sanatate mintala pozitiva ”, “ideala”, acceptand “cea mai buna stare de sanatate posibila in conditiile existente”, “un grad rezonabil de armonie interna si de integrare a personalitatii (de a gandi, a simti, a actiona in mod coordonat), posibilitatea de a face fata unei exigente medii si de a fi socialmente acceptabil”.

Imbogatirea continua a criteriilor pentru delimitarea sanatatii mintale - in fond, aspiratia omului rational la autodefinire, cu numeroase implicatii filosofice, juridice, etice, culturale, sociale etc. - reprezinta tot atatea repere pentru stabilirea granitelor maladiei psihice.

Rezumand, sanatatea mintala poate fi considerata o rezultanta a interactiunii dinamice intre factorii individuali si sociali. Ea este conditionata de disponibilitatile (calitatile) intelectuale si afective (innascute sau dobandite), care permit individului realizarea, integrarea sociala si autodepasirea. Calitatile trebuie sa atinga un nivel satisfacator al dezvoltarii laturilor personalitatii, inclusiv al maturizarii afective (diversitate, intensitate, mobilitate, stabilitate, concordanta).

Dintre aceste calitati, unele sunt preponderent innascute. Cele dobandite se structureaza prin influenta mediului (familie, prieteni, colegi, comunitate). Factorii sociali, cu rol deosebit in asigurarea sanatatii mintale, sunt implicati si in determinarea suferintei psihice.

Studiile de sociologie medicala subliniaza ca “ sanatatea si boala, din punct de vedere antropologic, sunt produse sociale, maladia mintala, prin durata si incriminarile ei sociale, ramanand cea mai serioasa boala”. Corespunzator conceptiei nosologice, ce sta la baza orientarii psihiatriei contemporane, maladia psihica apare ca o expresie dinamica a interferentelor complexului de factori negativi: biologici, psihologici si sociali.

Promovarea sanatatii mintale presupune studiul cauzelor, al dinamicii tulburarilor si bolilor mintale si, implicit, instituirea masurilor de combatere si prevenire. Succesul acestor masuri depinde de:

-nivelul de dezvoltare sociala
-nivelul de dezvoltare a cunoasterii stiintifice
-capacitatile organizatorice si functionale ale unitatilor medicale
-sistemul educational
-implicarea familiei, a comunitatii, gradul de colaborare dintre ele

Problema cauzalitatii in acest domeniu depaseste modelul medical al bolilor somatice. Astfel, alaturi de factorii toxici, infectiosi, de agresiune fizica, somatica, actioneaza, deseori preponderent, factorii psiho-sociali. Ei pot fi influentati numai prin eforturile conjugate ale intregii societati:

-imbunatatirea situatiei economice a populatiei
-imbunatatirea conditiilor de munca, de transport si de locuit
-ameliorarea alimentatiei
-imbunatatirea sistemului educational
-reformarea legislatiei
-reformarea sistemului sanitar
-dezvoltarea sociala globala

Dintr-o asemenea perspectiva, elaborarea si punerea in practica a unui program de promovare a sanatatii mintale intereseaza, in egala masura, toate institutiile si compartimentele societatii, indiferent de orientarea lor predominant medicala, economica, culturala sau sociala, ceea ce impune concentrarea eforturilor atat pentru asigurarea conditiilor optime, necesare dezvoltarii armonioase a personalitatii, cat si pentru neutralizarea factorilor ce ar putea sa o influenteze nefavorabil.

Programele de promovare a sanatatii mintale vor fi eficiente daca vor fi indeplinite cateva conditii:
-cunoasterea morbiditatii prin boli psihice, posibila prin efectuarea unor studii epidemiologice si analiza incapacitatii temporare de munca, a invaliditatii;
-cunoasterea factorilor de risc in imbolnavirile psihice si a etiopatogeniei, realizabila prin cercetari nemijlocite in diverse domenii de activitate si colaborare interdisciplinara;
-aprecierea dinamicii morbiditatii in viitor, pe baza actualei morbiditati, a tendintei fenomenelor demografice, directiilor de dezvoltare sociala;
-cunoasterea posibilitatilor actuale, disponibile, de influentare a sanatatii mintale si a imbolnavirilor;
-evaluarea necesitatilor de interventie ;
-conceperea unor programe specifice, cu obiective pertinente si clar delimitate pe baza carora sa fie structurate etape si actiuni concrete;
-colaborarea intersectoriala - sistem medical, scoala, familie, biserica, autoritate publica, comunitate.

Dimensiunile conceptului de sanatate mintala

¨ DIMENSIUNEA EMOTIONALA - pune accentul pe constientizarea si acceptarea sentimentelor (trairilor) persoanei. Ea include masura in care cineva are o atitudine pozitiva si entuziasta in raport cu propria persoana si cu viata in general. Include capacitatea unei persoane de a-si coordona sentimentele si comportamentele corelate cu acestea, inclusiv evaluarea (aprecierea) intr-o maniera realista a limitelor persoanei respective, dezvoltarea spiritului de autonomie si priceperea de a face fata stresului in mod eficient. Persoana sanatoasa din punct de vedere emotional mentine relatii satisfacatoare cu altii.

¨ DIMENSIUNEA OCUPATIONALA - este legata de atitudinea pe care o persoana o are fata de munca pe care o presteaza, munca prin care poate dobandi satisfactie personala si bunastare materiala.

¨ DIMENSIUNEA INTELECTUALA - incurajeaza activitatile creative, care stimuleaza activitatea mintala. O persoana sanatoasa din punct de vedere intelectual foloseste resursele disponibile pentru a-si largi sfera cunostintelor si utilizeaza activitatile intelectuale si culturale impreuna cu resursele umane disponibile in cadrul comunitatii careia ii apartine.

¨ DIMENSIUNEA SPIRITUALA - presupune cautarea sensului si scopului existentei umane. Ea include dezvoltarea unei aprecieri profunde asupra vietii, naturii si universului si presupune existenta unui puternic sistem de valori la fiecare persoana.

¨ DIMENSIUNEA SOCIALA - incurajeaza participarea la ambientul uman si fizic al unei persoane pentru bunastarea generala a comunitatii din care aceasta face parte si pune accent pe interdependenta cu altii si cu natura si include, de asemenea, urmarirea realizarii armoniei in familie si in relatiile sociale.

Atunci cand aud expresia SANATATE MINTALA, majoritatea oamenilor se gandesc la boli mintale. Dar sanatatea mintala inseamna mult mai mult decat absenta bolii psihice.

Sanatatea mintala este ceea ce ne dorim cu totii, fie ca stim ce este, fie ca nu. Atunci cand ne gandim la fericire, liniste sufleteasca, satisfactie, bucurie, ne referim de fapt la sanatatea mintala.

Sanatatea mintala este o parte a vietii cotidiene. Ne-o construim in fiecare zi in familie, la locul de munca, in cercul de prieteni, in societate.

Sanatatea mintala inseamna modul in care oamenii se inteleg in familie, la scoala, la serviciu, la joaca, cu semenii in comunitate.

Sanatatea mintala inseamna modul in care fiecare isi poate armoniza dorintele, ambitiile, capacitatile, idealurile, sentimentele si constiinta pentru a putea face fata cerintelor vietii.

Nu exista o delimitare neta intre sanatatea mintala si boala mintala. Exista o varietate de aspecte ale sanatatii mintale. Nici una dintre caracteristicile acesteia nu poate fi luata singura drept o dovada de sanatate mintala si nici absenta vreuneia dintre aceste caracteristici nu este o dovada de boala mintala. Nimeni nu poseda in orice moment toate trasaturile caracteristice ale unei sanatati mintale perfecte.

SANATATEA MINTALA inseamna:

• Sa ne simtim bine cu noi insine

-sa nu ne lasam coplesiti de propriile emotii : teama, manie, suparare, dragoste, gelozie, furie, vinovatie sau griji
-sa fim capabili sa trecem peste necazurile si greutatile vietii, sa facem fata “din mers” dezamagirilor
-sa avem o atitudine optimista, toleranta (pana la o anumita limita insa) fata de noi insine si fata de altii, sa avem simtul umorului si sa putem face haz cu usurinta de propria noastra persoana
-sa nu putem accepta propriile defecte incercand, in acelasi timp, sa le minimalizam
-sa avem respect pentru propria noastra persoana
-sa ne autoapreciem realist, sa nu ne subestimam calitatile si capacitatile, dar nici sa nu ni le supraestimam
-sa fim capabili sa rezolvam in mod adecvat situatiile care apar in viata noastra
-sa ne bucuram de lucrurile simple, de intamplarile cotidiene placute

• Sa ne simtim bine impreuna cu altii

-sa fimi capabili sa oferim dragoste si ajutor celorlalti, sa ne gandim si la interesele altora
-sa avem relatii personale satisfacatoare, armonioase si durabile
-sa iubim oamenii, sa avem incredere in ei si sa le aratam aceasta incredere
-sa respectam valorile si demnitatea celorlalti, sa intelegem si sa acceptam faptul ca oamenii sunt diferiti
-sa nu-i inselam pe altii, sa nu ne folosim niciodata de ceilalti pentru a ne atinge scopurile dar, in acelasi timp, sa nu-i lasam pe ceilalti sa profite de noi
-sa simtim ca facem parte dintr-un grup
-sa fim responsabili fata de semeni

• Sa putem indeplini cerintele vietii

-sa ne rezolvam problemele intr-un mod constructiv, pe masura ce apar
-sa ne asumam responsabilitatile ce ne revin
-sa ne modelam propriul ambient atunci cand se poate si sa ne adaptam atunci cand este nevoie
-sa ne facem planuri de viitor
-sa primim cu bucurie experiente si idei noi
-sa ne folosim capacitatile si talentele
-sa ne fixam teluri realiste
-sa fim capabili sa luam singuri hotarari in problemele care ne privesc
-sa fim multumiti sa depunem eforturi in ceea ce facem, sa muncim cat mai bine pentru a realiza ceea ce ne-am propus

Atitudinea fata de persoanele cu probleme de sanatate mintala

Majoritatea persoanelor au in decursul vietii cel putin o tulburare a echilibrului psihic si au nevoie de tolerenta, sprijin- atitudini corecte din partea celor din jur.

Persoanele cu probleme indelungate de sanatate mintala nu sunt oameni vinovati, ci niste oameni care, din cand in cand, trebuie sprijiniti si intotdeauna trebuie respectati si ajutati.

De cele mai multe ori, cand se aude de persoane cu tulburari mintale, reactia celor din jur este aceea de respingere a acestora, ceea ce le accentueaza suferinta si, in acelasi timp, printr-un efect tip “ bumerang ”, are consecinte nefaste in plan social.

Aceasta atitudine ar trebui sa se schimbe esential iar aceasta schimbare poate fi un obiectiv esential al educatiei pentru sanatate in domeniul sanatatii mintale. Sensibilizarea populatiei cu privire la acest aspect trebuie sa inceapa cu informarea corecta pentru ca ignoranta este un principal factor ce cauzeaza intoleranta fata de aceste persoane, respingerea lor, refuzul de a le accepta, de a le ajuta sa se integreze sau reintegreze social.

Persoanele cu probleme de ordin mintal sunt OAMENI in primul rand, oameni care au nevoie, in mai mare masura decat cei sanatosi, de sprijin, de intelegere, compasiune si afectiune. Implicarea celor din jur este cea mai buna solutie in rezolvarea problemelor complexe pe care aceste persoane le au in plan familial, profesional si social mai larg.

In viata de zi cu zi se observa ca oamenii raman - in cel mai bun caz - indiferenti, daca nu chiar devin ostili la necesitatile si dificultatile celor cu probleme mintale. Impresia pe care ei si-o creaza despre aceste persoane este superficiala si nefondata si aceasta impresie ii determina sa recurga la discriminare, sa-si manifeste ostilitatea sau chiar dispretul, sa-i eticheteze in fel si chip pe cei care prezinta tulburari mintale.

Din cauza acestor atitudini sociale, multe persoane cu tulburari mintale refuza consultarea unui medic de frica de a nu se afla despre starea lor, din teama de “ce vor spune ceilalti”. Astfel, ei prefera sa sufere decat sa apeleze la medicii neurologi sau psihiatrii de teama ca ar putea fi izolati de familie, de prieteni, de colegi, de societate in general.

Marginalizarea acestor persoane - datorita ignorantei si prejudecatilor - duce in timp la cresterea numarului de imbolnaviri de acest tip si la proliferarea problemelor de ordin etic, juridic si social pe care persoanele cu tulburari mintale le pot crea.

Trebuie sa existe mai mult interes pentru sufletele neajutorate, trebuie sa le aratam ca ne pasa de ele, ca dorim sa le oferim protectie, sfaturi si sprijin, sa ne apropriem de cei care se afla in situatii critice, uneori chiar disperate, sa-i indrumam si sa-i ajutam cu rabdare si afectiune, sa-i intelegem si sa nu-i culpabilizam.

In acest sens sunt necesare programe de educatie a comunitatii care sa aiba ca obiective:

- intelegerea cauzelor si consecintelor bolii mintale;
- intelegerea faptului ca stigmatul asociat problemelor de sanatate mintala provoaca izolarea si discriminarea multor persoane care se confrunta cu asemenea probleme, dar in acelasi timp provoaca si probleme sociale;
- constientizarea faptului ca problemele da sanatate mintala sunt tratabile.

In esenta, aceste programe trebuie sa sensibilizeze populatia cu privire la problemele persoanelor cu tulburari mintale, plecand de la o informare corecta despre aceste maladii, fara exagerari dar si fara minimalizare.

Sanatatea mintala la adolescenti

Sanatatea mintala este ceea ce gandim, simtim, cum actionam si cum facem fata incercarilor vietii. Este cum ne privim pe noi insine, vietile noastre si oamenii care fac parte din ele. La fel ca sanatatea fizica, sanatatea noastra mintala este importanta in fiecare stadiu al vietii. Sanatatea mintala include cum facem fata stresului, cum ne relationam cu ceilalti si cum luam deciziile.
Sanatatea mintala variaza de la bine spre mai putin bine sau chiar rau. Sanatatea mintala a unei persoane poate trece prin toate fazele; uneori, acea persoana este mai sanatoasa decat alteori. Uneori, ea are nevoie de ajutor pentru a rezolva anumite probleme. Multi oameni pot avea probleme de sanatate mintala intr-un anumit moment al vietii.
Sanatatea mintala poate afecta viata de zi cu zi si viitorul unei persoane tinere. De exemplu, invatatul, relatiile cu ceilalti si sanatatea fizica pot fi afectate de problemele de sanatate mintala. Sa ai grija si sa protejezi sanatatea mintala a unui copil reprezinta o parte importanta a ajutorului dat acelui adolescent de a se forma ca individ si de a deveni cat de bun poate el sa devina.

Adolescentii pot avea probleme de sanatate mintala

Ca si adultii, adolescentii pot avea probleme de sanatate mintala care sa le afecteze modul cum gandesc, simt si actioneaza. Aceste probleme sunt reale si dureroase. Pot duce la abandonarea scolii, la conflicte familiale, consum de droguri, violenta si suicid. Problemele de sanatate mintala limiteaza adesea abilitatile curente sau viitoare ale tinerilor de a fi „productivi". De asemenea, aceste probleme pot fi foarte costisitoare pentru familie, comunitate si pentru sistemul de ingrijire de sanatate mintala.

Problemele de sanatate mintala pot fi severe

Uneori, o persoana tanara are o problema de sanatate mintala care ii afecteaza sever abilitatea de a „functiona" acasa, la scoala sau in comunitate. Acestui adolescenti se spune ca are o „serioasa tulburare emotionala". De obicei, dereglarile emotionale si comportamentale continua timp de un an sau chiar mai mult. in anumite cazuri, aceste tulburari se manifesta pentru o perioada scurta de timp, dar pot fi deosebit de severe si pot lasa urme adanci daca nu sunt tratate.

Cauzele sunt multiple

Problemele de sanatate mintala la adolescenti se datoreaza unor cauze multiple, cum ar fi cauze biologice sau cauze de mediu. Exemple de cauze biologice: cauze genetice, dereglari chimice, afectiuni ale sistemului nervos central. De asemenea, exista multi factori de mediu care pot favoriza aparitia problemelor de sanatate mintala:
• Expunerea la un mediu toxic, cu nivel ridicat de poluare
• Expunerea la violenta (abuz fizic, sexual, violenta verbala sau emotionala)
• Stresul legat de saracie, discriminare sau alte lipsuri
• Pierderea unei persoane importante in viata tanarului, fie prin moarte, divort sau ruperea unei relatii.
Familia, scoala si comunitatea trebuie sa invete cum sa lucreze impreuna pentru a asigura un mediu sanatos, sigur si incurajator pentru adolescent.

Cateva semnale de avertisment

O multime de semne pot indica o posibila problema de sanatate mintala sau o serioasa tulburare emotionala a adolescentului. Unele dintre ele sunt incluse in lista care urmeaza. Fii atent daca un adolescent pe care il cunosti:

Este tulburat si se simte:

• Foarte trist si pesimist fara un motiv anume
• Foarte furios aproape tot timpul, plange mult si exagereaza anumite lucruri
• Anxios, mai mult decat alti tineri de varsta lui
• Incapabil sa depaseasca momentul pierderii cuiva important
• Extrem de temator - avand temeri inexplicabile sau prea multe in comparatie cu altii
• Ingrozit ca mintea sa este controlata de altcineva sau ca ii scapa lui insusi de sub control

Trece prin schimbari majore si:

• invata din ce in ce mai putin
• isi pierde interesul fata de lucrurile care altadata ii placeau
• are modificari inexplicabile de comportament
• are tulburari de somn sau nu se hraneste cum trebuie
• evita prietenii si familia si vrea sa fie singur tot timpul
• este visator si nu se poate concentra sa faca nimic concret
• crede ca viata este foarte greu de trait si se gandeste la suicid
• aude voci inexplicabile

Este limitat de:

• Slaba concentrare - nu se poate gandi la ceva anume si nu-si poate face ordine in ganduri
• Incapacitatea de a fi atent
• Teama de a fi rau intentionat, de a-i rani pe altii sau de a face ceva rau
• Nevoia de a spala, de a curata lucrurile sau de a face anumite lucruri de o suta de ori pe zi, in ideea de a evita un pericol
• Ganduri fulgeratoare - prea rapide pentru a putea fi urmarite
• Cosmaruri persistente

Se poarta intr-un mod care poate cauza probleme:

• Consuma alcool sau alte droguri
• Mananca foarte mult pentru ca apoi sa elimine intentionat totul, abuzeaza de laxative sau ia pastile pentru a evita luarea in greutate
• Continua o dieta exagerata sau face exercitii fizice in mod obsesiv, pentru a slabi
• incalca regulat drepturile altora sau incalca legea, fara sa se gandeasca la ceilalti oameni si la consecinte
• Face lucruri care ii pot ameninta viata
Daca exista o urma de ingrijorare referitoare la sanatatea mintala a unui adolescent, este important sa apelezi la un specialist cat mai repede posibil!

Multi tineri au nevoie de ajutor

Multi dintre tinerii cu probleme de sanatate mintala care au nevoie de ajutor, nu il primesc. Cel mai adesea, problemele de sanatate mintala ale adolescentilor nu sunt recunoscute si ajutorul adecvat nu poate fi oferit. Stigmatul care insoteste problemele de sanatate mintala ii impiedica pe multi oameni sa ceara ajutor. De asemenea, el provoaca izolarea si discriminarea multor tineri si a familiilor lor. Faptul ca un parinte apeleaza la un specialist - un medic psihiatru, un psiholog - nu inseamna ca el sau copilul lui sunt nebuni!
Informatiile corecte despre problemele de sanatate mintala ale adolescentilor nu sunt cunoscute chiar de multi oameni care lucreaza cu ei. Pe langa aceasta, din pacate, nu exista servicii de sanatate mintala specializate pentru adolescenti in fiecare comunitate.
Cand o tulburare emotionala grava a unui adolescent ramane netratata, poate avea un impact deosebit de grav asupra lui si a familiei sale, atat la nivel personal, social, cat si economic. Adolescentul poate avea probleme serioase in relatiile cu ceilalti, la scoala, poate avea un comportament violent sau poate manifesta tulburari de sanatate mintala la fel de grave ca ale unui adult. Familia va avea de suportat cheltuieli medicale foarte ridicate, iar comunitatea va plati daca tanarul incalca legea. Dar mai presus de
toate, cel care are cel mai mult de suferit, daca nu primeste ajutor este adolescentul.
O campanie publica de informare asupra problemelor de sanatate mintala ale unui tanar poate avea ca rezultat recunoasterea timpurie a acestora. Identificand aceste probleme imediat ce apar, putem impiedica agravarea lor.