Stilul de viata

Modul de viata, stilul de viata si sanatatea

Modul de viata si stilul de viata sunt doua notiuni apropiate in continut si tratate de multe ori ca sinonime. Ele desemneaza totalitatea activitatilor care compun viata unei persoane, a unui grup, a unei colectivitati, organizarea vietii lor pentru satisfacerea trebuintelor lor materiale si spirituale. Totusi, cele doua notiuni nu sunt identice desi utilizarea lor este complementara. Astfel, Modul de viata se refera la elementele obiective ale traiului, la conditiile materiale, economice si sociale ale vietii oamenilor. Principalii indicatori ai modului de viata sunt:

-natura muncii (ocupatiei, profesiei) si durata ei;
-invatamantul, calificarea profesionala si accesibilitatea formelor acestora;
-rezidenta si circulatia (timpul afectat si mijloacele de transport disponibile si utilizate);
-locuinta (mp/ persoana) si echipamentul acesteia (gradul de confort);
-conditiile de igiena si asistenta sanitara (accesibilitatea acesteia); -mijloacele de comunicare, telecomunicare; -informatiile si cultura; -timpul liber (durata si folosirea acestuia).

La acestia se adauga sistemul traditiilor, obiceiurilor, morala si cultura societatii. Toti acesti factori, in miscarea lor istorica, contribuie la formarea profilului psihologic al populatiei, la formarea personalitatii indivizilor si la structurarea relatiilor sociale. Orice mod de viata este produsul unei istorii , reflexul unei culturi si al unor traditii specifice. Fiecare societate are un mod specific de viata. Se poate distinge astfel intre un mod de viata specific societatii traditionale, agrare, rurale, un mod de viata specific societatii industriale, de tip urban si modul de viata specific societatii postindustriale. In fiecare dintre ele, toti indicatorii enumerati mai sus sunt diferiti. Stilul de viata se refera la aspectul subiectiv al modului de viata. El reprezinta o strategie de viata pentru care individul opteaza si care orienteaza toate manifestarile sale particulare. Aceasta strategie are la baza anumite credinte, imagini si reprezentari ale individului despre lume si viata, in virtutea carora el alege, se comporta, actioneaza, face optiuni care il pot conduce la reusita sau la esec. Din acest punct de vedere, stilul de viata se refera la decizii, actiuni si conditii de viata care afecteaza sanatatea persoanelor. Este vorba de riscuri autoasumate, cum ar fi: tabagismul, abuzul de alcool, consumul de droguri, alimentatia excesiva, dezechilibrata sau subnutritia, promiscuitatea sexuala, practicile sexuale riscante, stilul de conducere auto imprudent, sedentarismul, lipsa timpului liber, insuficienta odihnei / somnului, incapacitatea de a face fata stresului cotidian si profesional intr-un mod adecvat. Toate acestea sunt riscuri imputabile persoanei, care pune in pericol sanatatea proprie. Uneori aceste riscuri sunt impuse de conditiile social-economice ale persoanei, cum ar fi: saracia, somajul, discriminarea sociala, sexuala, etnica, inegalitatile si conflictele sociale. Stilul de viata consta din combinatii ale diferitelor practici si deprinderi comportamentale si conditii de mediu ce reflecta modul de viata, influentate de antecedentele familiale, conditiile culturale si socio-economice ale persoanei. In esenta, stilul de viata este tipul de comportament repetitiv, habitual, conditionat de nivelul de cultura si de nivelul de trai, este modul de viata bazat pe interactiunea dintre conditiile de viata in sens larg si tipurile caracteristice de comportament, determinate de factorii socio-culturali si de caracteristicile personale. Modificarea stilului de viata implica deci schimbarea concomitenta a comportamentului personal si a conditiilor de viata. Stilul de viata este personal si social (grupal) in acelasi timp si aceasta pentru ca optiunile pe care persoana le face si in functie de care isi structureaza stilul de viata sunt individuale, dar valorile, reprezentarile, telurile si aspiratiile in virtutea carora face alegerile au o determinare sociala. In concluzie, se poate spune ca daca modul de viata se refera la aspectele exterioare ale vietii, la conditiile economice si sociale, stilul de viata priveste modul in care persoanele si grupurile sociale valorizeaza aceste conditii, in functie de anumite optiuni valorico-normative. Fiecare individ este protagonistul unui anumit stil de viata propriu si constant, precum si al unor “subvariante” proprii fiecarei etape de viata parcuse. Daca la un copil nu se poate vorbi inca de un stil de viata propriu-zis, odata cu adolescenta, cu procesul de cristalizare a personalitatii, incepe sa se contureze si un stil de viata propriu, pe care tineretea si maturitatea il vor desavarsi. In structurarea lui, influensa familiei, a scolii, a altor institutii educative se interfereaza cu influenta celor apropiati, cu influenta literaturii, a televiziunii, a mass-mediei in general, care pot oferi tipologii diferite ale stilurilor de viata si care pot fi copiate, refuzate, prelucrate critic si valorizate de catre individ. Alaturi de stiluri de viata defavorabile pentru sanatate – care cuprind factorii de risc mentionati anterior – exista si pot fi modelate prin actiuni de educatie stiluri de viata favorabile sanatatii: practicarea sistematica a exercitiilor fizice si evitarea sedentarismului, alimentatia echilibrata si variata (bogata in legume si fructe proaspete, saraca in grasimi), evitarea fumatului si a consumului de droguri, consumul moderat de alcool, igiena personala si sexuala, prudenta in alegerea partenerilor sexuali si utilizarea mijloacelor de protectie pentru evitarea bolilor cu transmitere sexuala, inclusiv SIDA, efectuarea de controale medicale periodice, folosirea strategiilor adecvate de ajustare la stresul cotidian, profesional. Promovarea unui stil de viata care sa maximizeze, in limitele unor conditii date, sanatatea, bunastarea si implinirea umana, reprezinta un obiectiv a carui realizare presupune actiune conjugata a disciplinelor medicale si comportamentale, a factorilor economici, politici, sociali si culturali. Programul OMS “Sanatate pentru toti” se bazeaza, in mare masura, pe capacitatea oamenilor de a-si cunoaste si optimiza stilul propriu de viata, de a corija deficientele constatate in structurarea lui, de a opera modificari, remodelari, in sensul realizarii unui stil de viata sanatos. Stilul de viata are o importanta majora in determinarea starii de sanatate a oamenilor. Astfel, ponderea celor patru factori determinanti ai sanatatii este urmatoarea:

stilul de viata – 51%

factorul biologic – 20%

mediul ambiant – 19%

sistemul ingrijirilor de sanatate – 10%

In acelasi timp, stilul de viata este responsabil de mai mult de jumatate din ani de viata prematur pierduti de catre oameni.